Reporter: Bună ziua, stimată doamnă directoare! Vă rugăm să ne acordați câteva minute și să ne spuneți povestea Grădiniței CAMPIONII, așa cum ați trăit-o dumneavoastră.
Dumitra Iacob (director pensionar): Bună ziua! Bine ați venit! Da, veți afla o poveste emoționantă despre dăruire, dragoste, răbdare și muncă…
Povestea grădiniței începe cu… A fost odată demult o grădiniță denumită „Grădinița nr. 2 Mioveni”. Acolo și atunci, ca și acum, veneau mulți copii cuminți, isteți, frumoși, buni, de fapt, prinți și prințese, iar doamnele educatoare deveneau Zânele Bune care, în fiecare dimineață, îi primeau zâmbitoare, cu blândețe în glas și în priviri, spre a le sădi încrederea de care aveau atâta nevoie, atât micuții preșcolari, cât și părinții lor.
„Grădinița nr. 2” nu era un palat, așa cum și-ar fi dorit micile prințese și cavalerii din povestea noastră, ci numai cinci apartamente la parterul blocurilor, săli pe care doamnele educatoare, cu măiestrie, le transformau în locuri de basm, adevărate spații educaționale în care copiii să cânte, să recite, să danseze, să învețe tot ce este bun și folositor la începutul vieții, astfel încât să se dezvolte într-un climat favorabil, unde să se simtă bine, iar părinții să și-i știe pe micuți în deplină siguranță.
Pentru că erau cuminți, ascultători, buni, precum fiii și fiicele mici ale împăraților, trebuia să se întâmple o minune, ca în fiecare poveste. Cineva, cu o baghetă magică, să le răsplătească bunătatea construind palatul – o grădiniță nouă.
În spatele poveștii, REALITATEA a fost că autoritățile locale, domnul primar al orașului, Ec. Ion Georgescu, au răspuns în permanență nevoilor cetățenilor urbei și, rând pe rând, au început să prindă viață visurile tuturor de a studia în clădirea nouă.
Edilul orașului, domnul primar, Ec. Ion Georgescu, de fiecare dată ne-a asigurat că vom fi martorii înălțării palatului și pentru campioni. După ce s-au întocmit documentele și s-au obținut aprobările necesare, s-a găsit și locul unde să fie amplasată noua clădire, care, în aproximativ doi ani și jumătate, a fost gata, fiind predată la cheie.
Ura! Acum deveneam campioni la propriu! Anul 2009–2010 ne aducea și schimbarea denumirii din „Grădinița nr. 2” în „Grădinița Campionii”, pregătind mutarea tuturor grupelor în clădirea nouă.
Și a sosit anul 2012, când, în septembrie, la invitația domnului primar, Ec. Ion Georgescu, cadrele didactice au făcut o vizită în sediul nou, care se apropia în ritm alert de finalizare. Domnul primar ne-a asigurat încă o dată că până la Crăciun vom fi cu micii campioni în sălile noi.
Și așa s-a întâmplat. Marea veste a sosit! La mijlocul lunii noiembrie 2012 s-a făcut recepția clădirii, iar pe 26 noiembrie 2012, cu sprijinul Consiliului Local și prin implicarea domnului primar, Ec. Ion Georgescu, și cu aprobarea I.S.J. Argeș, ne-am mutat în noua locație – în palatul mult visat.
În două-trei zile, cu toții, ca într-un stup – copii, părinți, cadre didactice – am reușit să mutăm tot ce era de mutat din camerele modeste de apartament care ne găzduiseră atâția ani de zile, în noile săli de grupă spațioase, luminoase, modern mobilate și decorate cu perdele și covoare noi.
Totul a venit ca un dar de Sfântul Crăciun care urma.
Ura! Da, am fost, suntem și vom fi CAMPIONI!
Cu siguranță că ați crezut că l-am pierdut pe Făt-Frumos! Dimpotrivă, grădinița a crescut ca și el: curajoasă, voinicoasă și sănătoasă, iar în anul școlar 2014–2015, grupelor cu program normal li s-au alăturat grupe cu program prelungit și grupe de creșă.
Vestea că lumea campionilor este cu adevărat minunată s-a răspândit și, pentru a răspunde cât mai multor solicitări, a fost nevoie de începerea demersurilor pentru construirea unui corp nou pentru grupe noi.
Astfel că palatului i s-au adăugat un corp nou și un loc de joacă în aer liber destinat grupelor cu program normal, venind în sprijinul tuturor familiilor, dar și pentru a asigura accesul copiilor din zonă la serviciile creșei și grădiniței.
Feedback-ul primit din partea celor care ne-au călcat pragul a fost întotdeauna la superlativ.
Ca în poveste, vestea despre moderna „Grădinița Campionii Mioveni” s-a răspândit peste mări și țări, mărturie stând Cartea de Onoare, în care se adăpostesc tainic gândurile lăsate în rândurile scrise de-a lungul timpului de vizitatorii care ne-au onorat cu prezența la diverse evenimente.
Povestea mea se îndreaptă spre final, dar nu o pot încheia fără să amintesc și momentul festiv din 7 mai 2014, când, la invitația domnului primar, Ec. Ion Georgescu, în „Grădinița Campionii Mioveni” a sosit într-o vizită istorică chiar ministrul Educației, domnul Remus Pricopie, însoțit de o delegație a I.S.J. Argeș, condusă de domnul inspector școlar general, prof. Dumitru Tudosoiu.
În numele colectivului de cadre didactice al „Grădiniței Campionii Mioveni”, țin să mulțumesc încă o dată autorităților locale, Consiliului Local, domnului primar, Ec. Ion Georgescu, pentru atenția și grija permanentă cu care a privit și privește viitorul orașului Mioveni, în mod special grija față de copiii de vârstă antepreșcolară, preșcolară și școlară.
Reporter: Impresionantă poveste… Totuși, care ar fi cel mai emoționant moment din întreaga dumneavoastră activitate?
Director pensionar Dumitra Iacob: La această întrebare mă simt ca la un examen foarte important, când trebuie să parcurg o vastă bibliografie de vreo 44 de ani de carieră didactică.
Deci, nu mai vorbim de o poveste, ci acum ar trebui să răspund printr-un roman cu multe volume în care să citiți despre emoții, griji, bucurii, împliniri, suișuri, coborâșuri, dar mai presus de toate, despre zâmbete și amintiri…
Și ce poate fi mai frumos când totul se termină cu bine!
Am gândit, gândesc și voi gândi pozitiv.
Mă leagă de activitatea la grădiniță amenajarea acelui mic muzeu de costume populare. Iată o fotografie cât 1000 de cuvinte… De când eram copil, m-a impresionat portul tradițional și am început să colectez piese tradiționale, care mai apoi au fost expuse în diferite locuri, la evenimente organizate cu această temă.
Mi-a plăcut să împărtășesc cu ceilalți această bucurie pe care am simțit-o de fiecare dată când am avut ocazia de-a lungul carierei mele și am dorit permanent să le sădesc copiilor, de la cea mai fragedă vârstă, admirația și prețuirea față de valorile neamului românesc. Apoi am găsit și la părinți dorința de a pune în valoare lada de zestre a strămoșilor noștri și, astfel, am pus în scenă obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de peste an.
Pentru mine, grădinița este oaza copilăriei, acel tărâm fermecat, cu multe zâmbete, muzică și culoare. De aceea, în încheiere, vreau să las copilul din mine să aducă un laudatio nobilei profesii pe care am îmbrățișat-o și am multiplicat-o cu dăruire și profesionalism.
Sunt ultimele versuri pe care le-am rostit în Grădinița Campionii, cu ocazia înmânării Diplomei de excelență pentru întreaga activitate didactică desfășurată în slujba învățământului argeșean – diplomă oferită, în cadru festiv, tuturor doamnelor educatoare din Grădinița Campionii, cu statut de tânăr pensionar, de către doamna inspector școlar general, prof. Liliana Murguleț.
Educatoarea
Fermecată mi se pare
geanta de educatoare,
căci din ea doamna tot scoate
numai lucruri minunate:
sfaturi pentru mic și mare,
răspuns la orice-ntrebare,
jucării din te miri ce…
fișe, șnururi, foarfece,
cifre, litere, jetoane,
cărți, buline, libomboane.
Fermecată mi se pare
geanta de educatoare.
– Doamnă, un secret îți spun:
tu-l întreci pe Moș Crăciun,
că ne faci cadouri mii
și vii în fiece zi!
Cu aleasă prețuire,
Dumitra Iacob
