Sunteți primul director al grădiniței. Cum a fost atunci, la începuturi?
În primul rând, doresc să adresez tot respectul pentru inițiativa de a include aceste amintiri în proiectul „Universul Campionilor” care prezintă istoria grădiniței noastre.
Grădinița a luat ființă în anul 1984 și a funcționat inițial în 5 apartamente la parterul unor blocuri. Încadrarea educatoarelor s-a făcut atât din rândul localnicelor, cât și al navetistelor.
Am avut onoarea să fiu numită directorul acestei grădinițe și am început o muncă dificilă de amenajare a apartamentelor și dotarea lor cu mobilier adecvat. Am încheiat un contract de colaborare cu un departament de la Uzina Dacia care ne-a ajutat la igienizarea spațiilor și dotarea parțială cu mobilier.
Pentru completarea necesarului, am solicitat Liceului „N. Bălcescu” din Pitești (actualul Colegiu Național „I.C. Brătianu”) confecționarea mobilierului pentru 15 grupe, deoarece acolo funcționa un atelier specializat pentru mobilier școlar. Pentru transportul mobilierului am obținut ajutor de la departamentul de Transporturi al Uzinei.
Conducerea „Spațiului Locativ” a fost un colaborator de nădejde al grădiniței, răspunzând prompt la solicitările noastre. Toate aceste eforturi le-am făcut în perioada concediului de vară, fără sprijin din partea echipei care urma să se alăture de la 1 septembrie.
Următoarea etapă a fost recenzarea din ușă în ușă a copiilor de vârstă preșcolară din zona arondata grădiniței. Aceasta a fost o perioadă dinamică, întrucât producția de autoturisme creștea, uzina făcea noi angajări, familiile se mutau în apartamentele din oraș, iar natalitatea era în creștere.
După recenzare, am repartizat copiii pe grupe de vârstă și pe apartamente, urmând înscrierea în registrele și cataloagele primite. Colectivul de educatoare format a lucrat cu dedicare pentru buna organizare și desfășurare a activităților educative.
În organizarea grădiniței s-a implicat și directorul coordonator al școlii, profesorul Brăslașu Mihai, care m-a ajutat să învăț legislația și să aplic corect ghidul de organizare și funcționare a grădiniței cu program normal.
La 15 septembrie totul era pregătit, iar noi, educatoarele, am deschis anul școlar în săli bine amenajate, făcând bucurie părinților și copiilor care, până atunci, rămâneau în mare parte acasă din lipsă de locuri în grădinițe.
Cum era activitatea dumneavoastră ca director?
Munca de îndrumare și control nu a fost deloc ușoară, deoarece legislația nu prevedea reducerea normei didactice pentru directori. Cele 5 apartamente erau răspândite pe o rază de aproximativ 2 km, dar mi-am cunoscut bine colegele și am avut încredere în corectitudinea și dragostea lor pentru profesie.
Au fost întâmplări frumoase, plăcute, ne respectam și ne sărbătoream zilele de naștere. Fiecare aducea prăjituri și torturi făcute acasă, împărtășind rețete noi și creând momente de bucurie împreună.
A fost o perioadă minunată din multe puncte de vedere. Desigur, au existat și mici incidente, dar trecerea timpului a estompat aspectele negative, lăsând în față doar amintirile frumoase, cu serbări și zâmbete de copii. Pot spune cu toată sinceritatea și nostalgia că cei cinci ani petrecuți împreună la Grădinița din Mioveni au fost frumoși și împlinitori profesional.
Aici, pe 30 aprilie 1988, am susținut inspecția pentru Gradul II, efectuată de inspector Mocanu Lizica, moment consemnat în Registrul instituției.
După schimbările din 1989, am fost înlăturată din funcție și structura existentă s-a modificat. Educatoarele navetiste au putut pleca mai aproape de casă, iar cele rămase s-au reorganizat, primind din toamnă cadre didactice noi.
Vă mulțumim pentru aceste amintiri valoroase care fac parte din istoria grădiniței noastre.
Vă mulțumesc și eu și sper că aceste mărturisiri despre începuturile grădiniței vor fi utile pentru a păstra memoria primelor momente din evoluția acestei instituții.
